BNR a sprijinit și în trecut aderarea la euro, dar în momentul actual România nu îndeplinește niciun criteriu, spune Mugur Isărescu, amintind că în 2014 îndeplineam criteriile, pentru ca apoi să apară ”cursa” reducerii TVA.
”Noi am ajuns atunci, în discuțiile 2011-2012, am ajuns și la detaliu: pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au … depozite mari și unde să așezăm stocul de numerar”, a explicat Isărescu, adăugând că președintele Traian Băsescu a avut proiectul 2014 și atunci s-au îndeplinit criteriile.
Doar că atunci contextul extern nu a fost favorabil, urmare a crizei Greciei și a zonei euro.
Pe plan intern, din 2015 a început ”o cursă care reduce mai mult TVA-ul”. ”A fost chiar o formulare: să dăm înapoi românilor banii pe care i-a luat Băsescu prin majorarea TVA”.
S-a ajuns din nou la deficit mare, iar apoi a intervenit pandemia, războiul și s-au creat alte priorități.
Isărescu a avertizat că trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă, ci un proces politic, complicat.
Pe de altă parte, România nu are altă alternativă: ”În momentul în care am semnat tratatul de aderare, este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare. Când vom îndeplini condițiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca, să ne păstrăm moneda națională”.
În momentul actual, prioritatea este ”să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm, pentru că experiența din 2014 ne arată că, dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb. Acolo se spune clar, îndeplinești criteriile de performanță și, pe urmă stai așa drepți, două ani de zile cel puțin, în mecanismul cursului de schimb și nu se schimbă nimic”.
Un alt avertisment: Nimeni nu ne disciplinează în zona euro.
Trecerea la euro a ajuns din nou în atenția publică, după ce președintele Nicușor Dan a invocat existența unui acord de principiu al partidelor ca România să revină la o asumare concretă a obiectivului aderării la această monedă.