Guvernul Siegfried Mureşan ajunge, miercuri, la vot în plenul Parlamentului şi are nevoie de cel puţin 233 de voturi, majoritatea deputaţilor şi senatorilor, pentru a fi învestit. PSD şi AUR au anunţat că nu vor vota acest guvern, iar premierul desemnat Siegfried Mureşan a declarat că a discutat doar cu grupul minorităţilor naţionale şi cu parlamentari neafiliaţi şi că are în jur de 200 de voturi. În cazul unui vot de respingere a Cabinetului Siegfried Mureşan, se îndeplineşte, pentru prima dată, condiţia prevăzută de Constituţie pentru declanşarea alegerilor anticipate, fiind al doilea guvern care pică la vot, în Parlament, după cel al lui Adrian Veştea. Decizia privind declanşarea anticipatelor revine, însă, exclusiv preşedintelui Nicuşor Dan, care a afirmat constant faptul că nu îşi doreşte alegeri anticipate, întrucât nu le consideră o soluţie.
Miercuri, şedinţa plenului reunit în care se va da votul de învestitură pentru Guvernul Mureşan începe la ora 13.00, cu prezentarea Programului de guvernare de către Siegfried Mureşan, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.
Mureşan a construit un program de guvernare în cinci zile, împreună cu cele trei partide care îl susţin, şi l-a depus sâmbătă la Senat: 372 de măsuri, 16 ministere şi doar trei vicepremieri, fiecare cu portofoliu propriu. Mesajul e unul de continuitate în ceea ce priveşte reformele lui Bolojan, dar cu accent pe creştere economică.
Pe partea fiscală, promisiunile sunt calibrate cu grijă. TVA nu va creşte, iar revenirea la 19% e promisă “de îndată ce se va putea”. O rectificare bugetară ar urma în 30 de zile de la învestire, fără ca deficitul să depăşească ţinta de 6,2% din PIB, iar bugetul pe anul următor ar fi publicat până la 30 noiembrie.
Pe partea de reformă a statului, programul merge mai departe: limitarea numărului de secretari de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală şi un ghişeu unic pentru acte, paşapoarte, permise şi înmatriculări. Şi, poate cel mai vizibil punct, este reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, în conformitate cu datele recensământului.
Aici apare paradoxul întregii operaţiuni. Măsurile cu care rezonează alegătorii sunt exact cele care sperie parlamentarii din sala de vot. Un program care promite să taie sinecuri şi locuri în Parlament cere unor parlamentari să voteze, practic, pentru propria dispariţie.
Opoziţia a atacat programul şi pe fond: AUR spune că măsurile nu au costuri, termene şi surse de finanţare clare, iar PSD vorbeşte despre continuarea unui “model economic al dezastrului”.