Șeful Camerei Deputaților și al PSD, Sorin Grindeanu, a depus miercuri la CCR o cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională pe tema OUG care vizează programul SAFE.
UPDATE
Premierul interimar Ilie Bolojan, lider al PNL, apreciază că sesizarea pe care președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a făcut-o la Curtea Constituțională, în legătură cu OUG privind Programul SAFE, reprezintă “o acțiune de imagine”.
“Sunt acțiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să își acopere neputința de a veni cu soluție, după ce au generat căderea guvernului, o acțiune iresponsabilă care nu face bine României. Când faci un astfel de lucru, trebuie să vii cu o soluție. Ca să acopere această lipsă de soluție, fac această gălăgie”, a afirmat Bolojan, la B1TV, citat de Agerpres.
În ce privește încasarea banilor din PNRR, Bolojan a declarat că România are două luni la dispoziție pentru a adopta legile asumate. El a menționat că guvernele anterioare “nu au pus în practică’ aceste angajamente, deoarece ‘multe dintre ele nu sunau bine”. În acest sens, a menționat ca exemplu legea salarizării sau legea care vizează finanțarea barajelor și a digurilor.
“Miniștrii responsabili, în loc să le promoveze, le-au ținut la sertar, neavând de multe ori curajul de a le pune pe tapet. Pentru că nu poți să dai doar vești bune, trebuie să anunți lucruri care pot fi făcute. Avem la dispoziție două luni pentru a adopta aceste legi, aceste reforme, în așa fel încât atunci când trimiți o cerere, să faci dovada că pachetul de jaloane pe care trebuia să îl îndeplinești a fost îndeplinit. Pentru fiecare jalon, adică reformă, ți se repartizează o anumită sumă de bani. Sunt jaloane foarte importante care, cumulat, înseamnă câteva miliarde de euro. 7,5 miliarde de euro înseamnă doar aceste nouă proiecte de legi care trebuie trecute prin Parlament”, a afirmat premierul interimar.
Bolojan a subliniat că Guvernul va pregăti toate proiectele de legi necesare. O parte dintre ele au fost deja depuse, iar altele urmează să fie depuse în cursul acestei săptămâni și săptămâna viitoare, după negocierile cu Comisia Europeană.
Premierul interimar a adăugat că este importantă încheierea lucrărilor la proiectele finanțate prin PNRR, deoarece în caz contrar România riscă să primească penalități. De asemenea, dacă lucrările nu sunt terminate, finalizarea acestora se va finanța din banii autorităților locale sau centrale.
“Acestea sunt provocările în această etapă și lucrăm la asta, în așa fel încât, neținând cont de gălăgia politică, să facem ceea ce trebuie pentru țara noastră”, a specificat Bolojan.
El a mai declarat că atunci când este finalizat un proiect bun, există “o înghesuială de oameni care vin și se pun în poza de final”. Victoria are “mulți părinți, iar înfrângerile sunt orfane”, a mai spus șeful Guvernului.
“În august, când se va ajunge – sper să nu se ajungă într-o astfel de situație, în care să pierdem ceva bani – o să vedeți cine va fi vinovat”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
+++
Potrivit lui Sorin Grindeanu, o problemă o constituie “adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată”, potrivit News.ro.
A doua conduită pe care Sorin Grindeanu o prezintă este “reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării”.
“Odată cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autoritățile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituționale”, se arată în cerere.
“Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial – care nu constituie un act de administrare curentă -, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanță de urgență materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege și propuneri legislative înregistrate și în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților”, menționează sesizarea la CCR.
De asemenea, “Curtea Constituțională urmează să constate, totodată, că adoptarea și publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moțiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – a constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deși lipsit de mandatul democratic și de legitimitate constituțională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia”.
Potrivit președintelui Camerei Deputaților, prin adoptarea și publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 în condițiile menționate, funcționarea Parlamentului României ca unică autoritate legiuitoare a țării este afectată în mod direct și concret, prin cel puțin două consecințe distincte:
“Pe de o parte, publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 produce efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României, ceea ce echivalează cu deturnarea, de la destinația lor constituțională, a mecanismelor de dezbatere parlamentară în curs, golind de conținut efortul legislativ parlamentar depus anterior în legătură cu materiile reglementate prin ordonanță”, se arată în sesizare.
Pe de altă parte, continuarea procedurilor parlamentare în legătură cu inițiativele legislative aflate pe rolul Parlamentului devine lipsită de finalitate practică, întrucât, în absența constatării conflictului juridic de natură constituțională, Parlamentul se află în situația de a dezbate și adopta legi privind materii deja reglementate prin actul normativ al unui Guvern demis, fapt care creează incertitudine normativă, insecuritate juridică și încalcă principiul economiei de mijloace legislative.
“Față de considerentele expuse, apreciem că cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României și Guvernul României este admisibilă”, spune Sorin Grindeanu în document.
Președintele Camerei Deputaților solicită Curții Constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Guvernul României, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2026, cu depășirea limitelor constituționale ale prerogativei de legiferare delegată prevăzute de art. 110 alin. (4) și art. 115 din Constituția României, republicată, și cu nesocotirea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.
De asemenea, CCR trebuie să stabilească conduita de urmat de autoritățile publice implicate în vederea restabilirii ordinii constituționale, în sensul constatării că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată și transmisă în vederea publicării cu depășirea competențelor constituționale ale Guvernului demis prin moțiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituției, obligarea Guvernului de a se abține de la emiterea oricăror acte normative cu forță de lege primară atât timp cât exercită atribuțiile în regim de administrare curentă a treburilor publice, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție și recunoașterea dreptului Parlamentului de a-și continua procedurile legislative în curs în privința materiilor reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, nestânjenit de efectele unui act normativ adoptat cu încălcarea Legii fundamentale.
Ordonanța privind programul SAFE a fost atacată la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului, motivul constituindu-l încălcarea obligației constituționale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis.