Politica

Autoritățile române testează apa din Marea Neagră, după eșuarea a două petroliere rusești

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat, marți dimineață, la acțiunea de prelevare de probe din Marea Neagră, în contextul episodului de poluare din Strâmtoarea Kerci, care a avut loc în decembrie 2024.

Deplasarea în larg pentru prelevarea de probe s-a realizat cu Nava Marina I a ABA Dobrogea-Litoral (ABADL), informează Ministerul Mediului.

„M-am bucurat să îi pot însoți pe colegii de la ABA Dobrogea -Litoral în prima campanie de monitorizare a Mării Negre de anul acesta, care va dura patru-cinci zile și la sfârșitul căreia vom obține informații privind starea fizico-chimică a apei Mării Negre. Această monitorizare are loc de patru ori pe an. Ne interesează cu atât mai mult, cu cât imaginile pe care le văd aproape în fiecare zi în presa locală din regiunea Peninsulei Crimeea, mai ales, sunt absolut îngrijorătoare. Discutăm deja despre sute de delfini morți, despre mii de păsări moarte, despre zeci de kilometri de țărm afectat, în contextul scufundării celor două vase, în strâmtoarea Kerci, un dezastru ecologic, lucru care ne îngrijorează foarte mult”, a subliniat Fechet.

Mircea Fechet și-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca unda de poluare să ajungă în dreptul litoralului românesc.

„Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii specialiști – și evaluând modelările matematice pe care aceștia le-au făcut, care vizează viteza și direcția curenților marini, direcția și viteza vântului, temperatura apei Mării Negre și temperatura exterioară, riscul ca unda de poluare să ajungă și pe litoralul românesc este extrem de mic. Însă, uitându-mă pe hartă și văzând că Peninsula Crimeea – zona #Sevastopol, zona #Yalta – este undeva la jumătatea distanței dintre strâmtoarea Kerci și Constanța, nu pot să nu mă gândesc că, în aceste condiții, există, totuși, un risc, chiar dacă e foarte mic și acesta este și unul dintre motivele pentru care am solicitat colegilor, atât de la ABA Dobrogea-Litoral cât și celor de la institutele din #Constanța, ca determinarea hidrocarburilor din apa Mării Negre să se facă cu o intensitate mai mare, tocmai pentru a avea semnale timpurii, pentru a ne ajuta să luăm anumite decizii dacă situația o va impune. Deocamdată, monitorizăm și mergem pe principiul că e mai bine să fim în alertă decât să avem vreo surpriză care să pună turismul sau starea litoralului românesc în pericol”, a explicat acesta.

Parametrii fizico-chimici analizați, conform Manualului de Operare, sunt:

– fizico-chimici generali: transparența, condiții termice/temperatura apei, condiții de oxigenare (oxigen dizolvat și materii organice), stare acidifierii (pH), salinitate, nutrienți;

– alți poluanti specifici – de exemplu, hidrocarburi petroliere (indice total de hidrocarburi);

– metale grele și micropoluanti organici.

În cazul Mării Negre, au fost stabilite secțiuni de monitorizare, atât pentru corpurile de apă costiere (de la linia de bază a țărmului până la o milă marină între Periboina și Vama Veche), corpul de apă tranzitoriu marin (Chilia – Periboina), cât și pentru apele teritoriale (până la 12 mile marine), respectiv 15 secțiuni (transversale) de monitorizare. Aferent acestor secțiuni, s-au stabilit 27 de puncte de prelevare la diverse adâncimi, din care 18 puncte de prelevare sunt situate dincolo de adâncimea de 5m (pentru acestea se folosește nava la prelevare).

Cea mai nordică secțiune este cea de la Golful Musura – Bara Sulina, iar în partea de sud, secțiunea de la Vama Veche. În partea de nord, spre Ucraina, monitorizarea se face în Secțiunea Golfului Musura – Bara Sulina în zona de țărm, adâncimea de 5 m și la 12 mile marine.

Presa bulgară scria săptămâna trecută că problemele legate de deversările de păcură de la petrolierele rusești continuă, provocând temeri privind răspândirea dezastrului ecologic și cu privire la ajungerea petelor de petrol până în aquatoriul Mării Negre.

Din acest motiv, miniștrii mediului din Ucraina (Svetlana Grinchuk), România (Mircea Fechet) și Bulgaria (Petăr Dimitrov) au discutat situația privind avariile din strâmtoarea Kerci într-o videoconferință, potrivit Mediapool, citată de Rador Radio România.

Ministerul bulgar al Mediului a declarat că organizațiile și instituțiile științifice care monitorizează cazul în fiecare dintre cele trei țări nu au raportat nicio deplasare a petelor de la scurgerea în zona apelor Mării Negre. Monitorizarea zonelor de coastă din toate cele trei țări continuă, iar unitățile implicate sunt pregătite de reacție.

Discuția a avut loc în urma unei informații de la unitatea regională a Ministerului rus pentru Situații de Urgență conform căreia noi scurgeri de petrol, cu o lungime de peste 12,5 km, au fost înregistrate în apropiere de malurile a șase regiuni ale peninsulei anexate Crimeea. Autoritățile ruse au format o comisie pentru eliminarea consecințelor situației de urgență sub conducerea viceprim-ministrului Vitali Saveliev și a șefului Ministerului rus pentru Situații de Urgență, Alexander Kurenkov.

Noua poluare cu păcură a fost descoperită duminică, 12 ianuarie, și a afectat municipalitățile Ievpatoria, Sudak, Feodosia, Ialta, raioanele Sakî și Ciornomorske, insula Tuzla și capul Takil din raionul Lenine. Departamentul a asigurat că 225 de grupuri monitorizează deplasarea scurgerilor spre coastă, 22 de nave operează în mare, iar supravegherea aeriană este asigurată de două elicoptere Mi-8.

Specialiștii au reușit să strângă din Marea Neagră cea mai mare parte din păcura care s-a scurs din petrolierul Volgoneft-239, care a eșuat în largul coastei în districtul Temriuk al ținutului Krasnodar.

La 10 ianuarie, a fost anunțată o scurgere pe o suprafață de 300 de metri la circa 2,8 mii de metri pătrați de coastă, cauzată de petrolier. Nu este clar, însă, ce se întâmplă cu scurgerea propriu-zisă, care s-a dovedit a fi de neoprit, deoarece sudarea la pupa nu poate fi efectuată înainte ca tot combustibilul din jurul navei să fie curățat și pompat din vasul propriu-zis.