
Procurorii DIICOT efectuează luni dimineața percheziții la 65 de adrese din România și Monaco în cadrul dosarului Nordis.
63 dintre aceste adrese se află pe teritoriul municipiului București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova. Ancheta vizează infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune, având drept rezultat obținerea, în mod nelegal, de sume de bani din rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, toate aceste fapte fiind comise în formă continuată, conform comunicatului DIICOT.
Este important de menționat că, în timp ce perchezițiile aveau loc, Laura Vicol a postat pe pagina ei de Facebook mesajul “A început spectacolul!”.
Conform dezvăluirilor G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi călătorit de mai multe ori cu un avion privat, iar pentru unele dintre aceste zboruri plățile ar fi fost făcute de Nordis Travel, una dintre companiile grupului. Unul dintre acționarii Nordis este soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.
Premierul a negat că ar fi folosit avioane private, dar apoi a recunoscut că a fost “o aroganță” din partea lui, insistând că și-a plătit singur biletele. El a promis să ofere dovezi, însă a prezentat doar trei facturi pe TikTok.
Facturile prezentate de Marcel Ciolacu conțin date care sugerează că este puțin probabil ca acestea să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat, conform BoardingPass, un site specializat în știri din aviație.
Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 în urma scandalului, a recunoscut că a călătorit alături de Marcel Ciolacu în avioane private și a afirmat că demisia ei din PSD nu a fost de bunăvoie.
Cercetările realizate până în prezent au implicat un număr de 72 de suspecți, dintre care 40 sunt persoane fizice și 32 persoane juridice. Aceste investigații au relevat că, începând cu anul 2018, “trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale.”
Conform DIICOT, fondurile financiare obținute ilicit au fost supuse spălării banilor.
Investigațiile au arătat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost compus din persoane apropiate liderilor (în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a asistat grupul infracțional organizat, având atribuții legate de întocmirea documentației aferente operațiunilor de vânzare a imobilelor și de încasarea sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare.
Actele de urmărire penală au dovedit că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți, sub diverse forme, sume care depășesc 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
Fondurile obținute au fost delapidate, de obicei într-un interval scurt de timp, prin transferuri către membrii grupului, acoperind diferite cheltuieli extravagantă în valoare de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
În majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor s-a realizat pe baza unor documente justificative false, dându-se iluzia legalității operațiunilor prin care sumele de bani au fost scoase din patrimoniul societăților.
În același interval de timp, “suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte având ca obiect imobile, mai multe persoane fizice și juridice, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase”.
Manoperele frauduloase au inclus vânzarea imobilelor către alte persoane și condiționarea semnării contractelor de asumarea unor noi obligații, ce nu erau prevăzute inițial, restricționând astfel drepturile și opțiunile clienților.
Membrii grupării au obstrucționat accesul clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, iar astfel au provocat pagube materiale substanțiale clienților, obținând în același timp foloase patrimoniale injuste.
Liderii grupului infracțional au efectuat în mod repetat operațiuni fictive în documentele contabile ale firmelor pentru a diminua baza impozabilă și a deduce ilegal taxa pe valoare adăugată.