IMM România a făcut marți o trecere în revistă a PNRR, care se încheie la finalul acestei luni.
Florin Jianu, președintele IMM România, a reamintit că, în ceea ce privește autostrăzile, din negocierea inițială în PNRR de 429 de km noi construiți în România, deși suma alocată a crescut, “negocierile succesive au diminuat construcția de km de autostradă până la 254 de km”, ceea ce reprezintă o diminuare cu aproximativ 40%.
“Două autostrăzi, A8 care lega Moldova de Transilvania și o bucată din A3 au dispărut complet din PNRR, două proiecte strategice pentru conectarea României”.
În ceea ce înseamnă energia, “stocarea de baterii, care aveau o alocare de 150 de milioane de euro, a fost scoasă complet din PNRR … La fel și producția de panouri fotovoltaice a fost scoasă și ea complet din PNRR, consecința fiind mai puțină energie în sistem și o producție industrială scăzută. Importăm în continuare panouri fotovoltaice din China, ajutăm alte economii, deși aveam bani puși în PNRR pentru a construi panouri fotovoltaice. 373 de milioane de euro din PNRR care au fost suspendate, atenție, unilateral de către stat din contractele semnate inițial”, a spus Jianu.
Adaosul comercial la carburanți nu e controlat
Beniamin Lucescu, președinte FORT – Federatia Operatorilor Romani deTransport, a criticat modul în care autoritățile au adoptat legea privind adaosul comercial la carburanți.
“Am avut duminică reducere de 68 de bani, procentual pe acces, adică statul român a renunțat la 68 de bani. Și a doua zi, luni, cel mai mare distribuitor de carburanți a scumpit motorina cu 15 bani. Astăzi, … alți doi mari distribuitori au scumpit tot cu 15 bani la motorină”.
Lucescu spune că legea a fost făcută “intenționat greșit ca să nu poată controla plafonarea adaosului comercial a marjelor la distribuitorii de carburanți”.
El a spus că peste tot în Uniunea Europeană, statele au intervenit pentru că există o stare de criză, de război și combustibilul pune presiune mare pe lanțul de aprovizionare, pe transport în special.
Prețurile, “ori sunt plafonate de către stat direct, cum e Croația și Slovenia, ori se verifică adaosul sau se limitează adaosul comercial. Legea nouă, legea 162, nu plafonează adaosul comercial. De aceea, comercianții, distribuitorii de carburanți pot să ridice prețul cât vor ei”, a precizat Lucescu, solicitând Parlamentului să modifice legislația și să introducă un control adevărat pe plafonarea clauzelor comerciale.
Totodată, FORT cere Consiliul Concurenței să verifice componența prețurilor din perioada 1 iulie-1 august 2026.
Tranzitul cerealelor ucrainene prin România și necesitatea protejării fermierilor români
Matei Titianu, președinte LAPAR, s-a referit la posibila reintroducere a culoarelor de solidaritate pentru tranzitul cerealor ucrainene, trăgând un semnal de alarmă cu privire la faptul că decizia poate genera “disproporții foarte mari în piață cu efecte negative asupra sectorului agricol” și cu implicații negative și asupra logisticii.
El a precizat că e nevoie de “un control riguros și trasabilitate totală a tot ceea ce înseamnă tranzit de produse agricole din Ucraina pe teritoriul României”.
“Nu vrem să existe riscul să se spele din nou originile, produsele ucrainene să fie vândute drept cereale din Moldova sau cereale românești … Avem nevoie de ceea ce înseamnă avizare prealabilă a fluxurilor cu raportare la trei zile, adică în momentul în care produsele trebuie să intre în România, avem nevoie de un aviz care să specifice cu exactitate punctul de trecere a frontierei”.
Matei a mai spus că e nevoie ca avizele de la intrarea din țară să coincidă cu avizele de la ieșirea din țară, precum și de prioritizarea mărfii românești pe calea ferată.
“Marfa românească trebuie să fie prioritizată printr-un mecanism transparent, protejat de ingerințe ale intereselor comerciale. Avem nevoie de activarea antrepozitelor pe teritoriul României și interesant este faptul că cei de la Comisia Europeană au recomandat utilizarea acestui instrument. Avem norme de aplicare, dar nu au fost puse în funcțiune. Avem nevoie de trasee predefinite monitorizate de CNIR și de Poliția Română. Și nu în ultimul rând, cântărire la fiecare punct de trecere. Acele cântare mobile care trebuiesc
poziționate la toate frontierile, inclusiv la frontiera cu Republica Moldova”.
Apel privind nominalizarea unui premier
Florin Jianu a făcut apel către președintele României să facă o nominalizare de premier.
“Nu cred că e rolul președintelui în a crea majorități. Rolul constituțional al președintelui e să facă o nominalizare. După ce va fi făcut acea nominalizare, suntem convinși că cel sau cea nominalizată își va crea acea majoritate”.
Jianu crede că următoarea nominalizare va și trece de Parlament, dintr-o rațiune practică și pragmatică.
“Niciun parlamentar nu va risca să treacă din nou prin furcile caudine ale alegerilor anticipate. Deci nu cred că parlamentarii vor mai asculta de ce le va spune partidul sau direcția care va fi dată și o nominalizare, oricare va fi aceasta. Sigur că noi avem nevoie de un om serios și profesionist care mai ales să cunoască economia. Predicția noastră e că va trece”.