Politica

Comitetul național pentru reforma companiilor de stat – reactivat.Multe întrebări, puține răspunsuri

76266.jpeg

Vicepremiera Oana Gheorghiu a anunțat luni că a fost reactivat Comitetul național pentru reforma companiilor de stat. Analiza va începe cu 10 companii de stat.

Responsabilă cu reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu a declarat că luni a fost reactivat Comitetul național pentru reforma companiilor de stat, în cadrul căruia ea a  prezentat arhitectura reformei companiilor de stat, “cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani”.

Există două direcții prioritare:

– eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat – un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026

– începerea reformei în cadrul companiilor de stat – există un jalon în PNRR privind restructurarea a cel puțin 3 companii până la 31 august 2026.

“Azi s-a discutat o hartă sectorială care devine un instrument strategic pentru statul român și care fixează pentru prima oară ambiția statului riomân în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitiate, ajută comitetul și guvernul și ministerele să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate și restructurate în viitor”, a declarat Oana Gheorghiu, adăugând că dincolo de Planul Național de Reziliență și Redresare, trebuie puse bazele unei reforme reale a companiilor de stat.

“Este o nevoie pe care societatea o resimte, este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curățenie, de a face ordine și de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetățeanului, în serviciul public și să nu producă pierderi”, a mai spus ea.

În acest moment sunt 1502 companii de stat: 230 sunt companii centrale, 1272 sunt la nivel local. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi, care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. 

AMEPIP devine un pilon important în guvernanța companiilor de stat și are la masă Ministerul Finanțelor, acela care face evaluarea riscului fiscal și dă verdictul privind impactul bugetar.

Comitetul și-a propus să facă un registru unic al companiilor de stat, care nu înlocuiește, ci completează tabloul de bord de la AMEPIP – Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.

Reforma va începe cu 10 companii, care urmează să fie selectate în urma unui proces de consultare cu Ministerul Transporturilor și cu Ministerul Energiei.

Vor fi patru companii din energie și șase din transport, lista urmând să fie finalizată în cursul acestei săptămâni.

Întrebată de numirea conducerii la AMEPIP și și la companiile din energie, Gheorghiu a declarat că la Agenție procesul e în faza finală și până cel târziu 27 noiembrie va fi numită o conducere statutară – termenul pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR fiind 28 noiembrie.

În ceea ce privește companiile din energie, ea a susținut că termenul pentru numiri este 31 martie 2026:

“Este o discuție pe care o purtăm cu Comisia. Pentru că aceste companii, după cum știm, 48 dintre ele au conduceri interimare și urmează să pornească procesul … Sunt 48 în total, nu numai din energie și sunt în procesul acesta pe care l-am propus Comisiei până la 31 martie … Jalonul era reducerea cu cel puțin 50% a conducerilor interimare din companii. Probabil că el este atins cu 50%”.

În prezent există o evaluare făcută de AMEPIP, care va trece printr-un filtru tehnic “care se uită la aceste companii nu doar din perspectiva guvernanței, ci și dintr-o perspectivă strategică și urmează ca fiecare dintre ele să fie încadrată într-o anumită clasă de companii care urmează să fie reorganizate, fuzionate, depinde de situație”.

Întrebată de companiile cu pierderi foarte mari, menționate vineri și de premierul Ilie Bolojan, vicepremiera a susținut că în prezent nu se discută de companii, ci se face o analiză: “Vom avea fișe de diagnostic pe fiecare companie în parte. Nu avem încă. V-am explicat care este fluxul”. Ea a mai spus că cele 27 de companii evocate de premier au probabil capitaluri proprii mai mici decât capitalul social și “acolo există, conform legii, un risc”.

Oana Gheorghiu a mai spus că, în cazul companiilor strategice, se vor lua alte măsuri pentru a le face eficiente.

Când se va încheia această reformă?

“Vom începe cu acest pilot de 10 companii și vom continua, nu ne vom opri. Este primul lot  de companii pe care le analizăm. Testăm în aceste companii fluxul propus de lucru, după care începem cu următorul lot. Va fi un proces continu”, a explicat Gheorghiu.

“Este un proces de durată. Este un proces pe care ne-l dorim bine fixat, astfel încât să știm sigur că va continua indiferent de schimbările care apar la nivel guvernamental. Asta ne dorim. O strategie clară pentru România”, a mai spus ea.

Întrebată câți oameni și-ar putea pierde locul de muncă, viceperemiera a susținut că reforma nu are ca obiectiv concedieri: “Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia pe care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun. Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc, iar, dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii”.

Exit mobile version