Comisia comună permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații a prezentat un raport detaliat privind activitatea în perioada august-decembrie 2025.
Potrivit unui comunicat de presă, remis Euractiv România, a doua jumătate a anului 2025 a fost caracterizată de o relativă stabilitate politică, pe fondul încheierii procesului electoral de alegere a președintelui României. Ultima rundă de alegeri a anului 2025, cea pentru Primăria Capitalei, nu a produs un impact semnificativ la nivel național, ci doar a animat energii politice la nivel de Capitală. Cu toate acestea, finalul de an a cunoscut o nouă creștere a nivelului de tensiuni sociale ca urmare a măsurilor luate pentru diminuarea deficitului bugetar.
A doua jumătate a anului trecut a plasat România într-un context de securitate internă relativ stabil din punct de vedere al evenimentelor vizibile, dar marcat de o acumulare constantă de riscuri, presiuni și vulnerabilități. Astfel, cel de-al doilea semestru al anului 2025 a fost caracterizat de o conversație publică intensă pe subiecte economice curente – taxe, scumpiri, inflație, putere de cumpărare, austeritate și concedieri. Acest mediu informațional dominat de emoții legitime a reprezentat un teren fertil pentru agregarea de noi teorii ale conspirației, respectiv de noi narative de dezinformare.
În plus, două evenimente cu mare impact emoțional în societate (explozia din cartierul Rahova și golirea barajului Paltinu), fără aparentă legătură cu securitatea națională, au generat un front problematic relevant, legat de infrastructuri critice naționale, de manipulare, dezinformare și război cognitiv.
În perioada analizată au existat și evenimente clare de agendă de securitate națională care au preocupat în mod legitim Comisia și pe care le vom detalia în continuare. În acest cadru, securitatea națională nu a fost pusă în pericol prin atacuri directe, ci printr-un proces lent de uzură, care testează reziliența instituțională și capacitatea statului de a reacționa coerent.
Rezumând, polemica la nivel public nu putea să ocolească Serviciul Român de Informații, a cărui activitate este axată pe cunoașterea, prevenirea și combaterea riscurilor evocate. În acest context încărcat factual și emoțional, Comisia a întreprins activități de verificare a modului în care SRI se achită de misiunile încredințate, precum și de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor pe parcursul îndeplinirii atribuțiilor.
În conformitate cu instrumentele legale conferite de HP 30/1993, activitatea Comisiei a constat în verificări, interpelări, vizite de lucru în unități relevante și solicitări de explicații pe temele majore ale momentului, dar și pe subiecte cu proiecție pe termen lung, legate de politicile naționale de apărare și securitate națională.
Controlul exercitat nu a vizat doar respectarea strictă a legalității, ci și modul în care activitatea SRI s-a adaptat la un mediu de securitate complex, fără a afecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
Astfel, în perioada de referință, Comisia a întreprins numeroase verificări vizând teme esențiale pentru securitatea națională și pentru respectarea valorilor democratice. Tematicile vizate de Comisie în raport cu Serviciul Român de Informații au fost structurate pe liniile de muncă pe care se prezintă Rapoartele de activitate ale SRI înaintate anual Parlamentului.
Este vorba despre capitolele din Rapoarte dedicate domeniilor Apărarea Constituției, Contraproliferare/crimăorganizată, Cyberint, Contraspionaj, Securitateeconomică, Securitate internă, precum și la intersecțiile dintre aceste domenii, inerente în condițiile reale ale funcționării unei societăți.
Prin intermediul verificărilor întreprinse de Comisie s-au urmărit inclusiv direcțiile și ponderea informărilor transmise beneficiarilor legali, ca factor esențial în misiunea SRI, acela de a furniza informație și cunoaștere decidenților din statul român.
O temă recurentă în activitatea Comisiei este cea a verificării modului în care SRI acționează pe direcția combaterii agresiunilor cognitive la adresa societății.
În această idee, Comisia a solicitat să afle reperele strategice ale SRI pentru cunoașterea timpurie a amenințărilor din acest spectru, care survin din/prin mediul online, inclusiv prin platformele informale (grupuri de discuții, chaturi de gaming, servere de tip Discord, platforme underground). S-au solicitat repere privind identificarea, prevenirea și combaterea lor, astfel încât societatea să aibă acces la informații. De asemenea, s-a solicitat o hartă a riscurilor asociate războiului cognitiv, care ar fi necesar să fie cunoscută de instituțiile românești.
În ceea ce privește dezinformarea ca armă, Comisia spune că a abordat teme de interes public survenite ca urmare a exploziei din cartierul Rahova și a lucrărilor de la barajul Paltinu. În conversația publică pe cele două subiecte, pe lângă chestiunile legitime și întrebările firești, și-au făcut loc și numeroase teorii ale conspirației, care au alimentat narativele de dezinformare. Într-o intervenție pe marginea exploziei din blocul de locuințe, SRI a informat public că există “elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”. Pe acest segment, Comisia a solicitat punerea la dispoziție a datelor care au condus instituția către concluzia evocată.
Arestarea unui înalt oficial al SIS Moldova a reprezentat un incident major de securitate inclusiv pentru România. Ramificațiile cazului pot afecta multiple paliere operaționale dintre România și Republica Moldova. Documentat de SRI împreună cu serviciile partenere din Ungaria și Cehia, cazul a ridicat semne de întrebare cu privire la natura complexă a relaționării cu instituția de intelligence din Republica Moldova, prinsă la intersecția unor influențe antagonice. Pentru clarificarea întregului tablou, s-a solicitat evaluarea făcută de instituție cu privire la afectarea pe termen scurt și mediu a reputației și credibilității SIS în raport cu interesele de securitate ale României.
În același areal problematic, arestarea a doi cetățeni ucraineni care pregăteau acte de sabotaj în România a adus cu sine, din nou, o polarizare a opiniei publice din România. Atribuirea fără echivoc a tentativei de sabotaj Federației Ruse a generat din nou elemente narative care au alimentat teoriile conspirației. Comisia a verificat fundamentele acestei concluzii, precum și riscurile subsecvente asociate unor astfel de incidente. În egală măsură, SRI a fost chemat să prezinte preocupările instituției pentru gestionarea unor astfel de episoade, în conformitate cu liniile directoare trasate de legislația aplicabilă. Pe tema contraspionajului, a atras atenția, de asemenea, semnalul de alarmă tras de șeful MI5, conform căruia “membri ai Parlamentului, ai universităților și ai infrastructurilor critice sunt vizați de spionaj”.
Comisia a solicitat SRI să expună care sunt preocupările instituției în vederea realizării educației de securitate pentru persoanele care ar putea face obiectul unor acțiuni de recrutare din partea unor servicii de informații.
Analizând în profunzime cele două episoade invocate anterior, explozia din Rahova și criza de apă din Prahova, s-a luat decizia de a extinde aria de verificări. Apa și gazul metan reprezintă infrastructuri critice, iar modul de gestionare a acestora are un impact deosebit în comunități. În acest sens, s-a solicitat o informare complexă din partea SRI, potrivit atribuțiilor, cu privire la situația tuturor categoriilor de infrastructuri critice naționale, riscurile și amenințările care le vizează, precum și posibilele efecte în scenarii de criză.
De asemenea, în context, Comisia a solicitat reliefarea zonelor de tangență cu problematica de securitate energetică pe dimensiunea distribuției gazului metan către cetățenii României.
La finalul lunii noiembrie au avut loc o serie de percheziții cu privire la obținerea pe căi frauduloase, de cetățeni din Rusia și Moldova, a unor acte de cetățenie română care să le faciliteze obținerea de pașapoarte românești. În contextul conflictului la nivel regional, dar și a problematicii cu caracter general privind falsurile de identitate, Comisia a fost informată cu privire la riscurile și vulnerabilitățile pe care le presupun astfel de practici.
De asemenea, s-a solicitat SRI să prezinte elementele activității specifice în contextul general, definit de faptul că România este obligată să asigure condiții pentru implementarea sancțiunilor internaționale împotriva unor cetățeni ai Federației Ruse.
La finalul lunii octombrie 2025, un cetățean român a fost arestat după ce ar fi constituit o rețea paralelă de falși angajați SRI, cu însemnele instituției, operând așa-zise misiuni de securitate națională în câteva județe ale țării. Dincolo de caracterul insolit al episodului, Comisia a solicitat SRI să prezinte modul în care astfel de structuri paralele de informații pot apărea în România, precum și modul în care acestea pot evolua către vulnerabilități majore ale statului. De asemenea, am verificat modul în care SRI adoptă măsurile necesare pentru cunoașterea și prevenirea producerii de incidente similare care să pună în pericol securitatea națională a României.
Principala constatare a Comisiei este că amenințările la adresa securității naționale au fost fragmentate și cumulative, iar eficiența răspunsului statului depinde de capacitatea instituțiilor de a coopera și de a menține un echilibru între securitate și libertățile fundamentale. Activitatea SRI s-a desfășurat în limitele mandatului legal, însă Comisia consideră necesară o atenție permanentă asupra proporționalității măsurilor, transparenței instituționale și utilizării responsabile a capabilităților informative.
Activitatea de control parlamentar a inclus vizite și verificări la unități ale SRI, oferind membrilor Comisiei o perspectivă directă asupra modului de funcționare a structurilor operative și de suport. Aceste acțiuni au vizat nu doar conformitatea cu legislația, ci și înțelegerea realităților și provocărilor cu care se confruntă Serviciul în activitatea curentă.
În baza atribuțiilor legale conferite de Hotărârea Parlamentului 30/1993, la nivelul Comisiei au fost analizate toate sesizările cetățenilor care s-au considerat lezați în drepturi și libertățile lor fundamentale. În acest cadru, au fost soluționate 59de petiții, precum și 15 solicitări formulate de senatori, deputați și comisii parlamentare, potrivit actului normativ menționat.
Concluziile verificărilor realizate de Comisie vor fi cuprinse în Rapoartele pentru anul 2025 ce vor fi depuse, conform legii, la Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. Aceste concluzii vor fi autorizate de a fi făcute publice prin hotărârea Birourilor reunite ale celor două Camere.