Politica

Peste jumătate din comunele care ar urma să fie comasate în cadrul reformei administrative, sunt conduse de primari PSD. Benea: Reforma administrativ-teritorială a României presupune un cost politic cert, pe care noi, PSD-ul, suntem pregătiţi să ni-l asumăm

Psd 1 2048x1365 1 1024x683.jpg

Peste jumătate dintre cele 429 de comune care au mai puţin de 1.500 de locuitori şi care ar urma să fie comasate, în cadrul reformei administrative propuse de ministrul social-democrat al Dezvoltării, Alexandru Stoica, sunt conduse de primari PSD. Alte aproape 37 la sută au edili de la PNL.

Europarlamentarul PSD Dragoş Benea, coordonatorul grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială a României, a declarat luni că această reformă pesupune un cost politic cert, pe care cei din PSD sunt pregătiţi să-l asume. El a arătat că 55% dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au, în schimb, o administraţie locală bugetofagă.

Eurodeputatul a prezentat o serie de criterii, pe baza căruia să se poată fundamenta o matrice a sustenabilităţii administrative şi a precizat că, în baza acestora, vor propune ca la nivelul fiecărui judeţ să se constituie un comitet judeţean de reorganizare, un vehicul instituţional construit în jurul instituţiei prefectului, alături de Consiliul Judeţean, Oficiul de Cadastru, Direcţia Judeţeană de Statistică, Inspectoratul Şcolar, Poliţia, Direcţia Agricolă care vor transmite propunerile de reorganizare. După parcurgerea tuturor acestor etape, se va genera primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust şi care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.

”Reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic cert, pe care noi, cel puţin PSD-ul, suntem pregătiţi să-l asumăm. Eu cred că presupune mai mulţi perdanţi politici, dar această reformă, această reorganizare are un singur câştigător detaşat, şi anume cetăţenii României”, a mai spus Benea.

El a menţionat că trebuie să răspundă aşteptărilor oamenilor să avem un aparat administrativ mai suplu, cu mai puţine primării, cu mai puţini primari, cu mai puţini viceprimari, cu mai puţini consilieri locali, cu mai puţine cheltuieli de funcţionare, deci o povară substanţial redusă pe umării cetăţenilor din acele localităţi.

”La capătul acestui proces, odată cu implementarea reformei, este de aşteptat să avem primării cu o capacitate administrativă substanţial crescută, capabile să ofere servicii de mai bună calitate, eligibile la finanţări europene sau de la bugetul de stat, pe care altfel în actualul format administrativ nu le-ar putea obţine din cauza fragmentării şi fărămiţării administrative. Şi, poate cel mai important, vom reuşi să diminuăm decalajele ce separă localităţile dezvoltate de cele mai puţin dezvoltate”, a mai declarat Dragoş Benea.

Eurodeputatul PSD a adăgat că este important să se întâmple acest lucru într-un interval cât mai scurt de timp, pentru că ne pregătim de cadru finanţial multianual, 2028-2034, iar fondurile europene de coeziune sunt mai puţine decât în precedentele exerciţii financiare.

Potrivit Cotidianul.ro, dintre cele 429 de comune sub 1.500 de locuitori, 227 sunt conduse de edili ai PSD, reprezentând 52,91%. Pe locul secund se află comunele conduse de primari PNL – 156 (36,36%).

Patru primării din cele 429 de comune au fost câştigate de primari care au candidat sub sigla ambelor partide, respectiv a unei alianţe locale PSD-PNL.

Împreună, PSD şi PNL au primari în 383 dintre aceste primării, adică 89,28%. Dacă sunt incluse şi cele patru comune câştigate de candidaţi comuni ai celor două partide, ponderea ajunge la 90,21%, respectiv 387 de primării.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunţat că, potrivit datelor din minister, 429 de comune din ţară care au sub 1.500 de locuitori vor fi comasate voluntar până în luna martie a anului 2027. El a afirmat că reforma va fi implementată în două etape. Prima va presupune comasarea voluntară a localităţilor până la 1 martie 2027, iar cea de-a doua ar urma să fie una obligatorie, prin asumare.

În ambele scenarii, reforma administrativă va intra în vigoare din 2028, odată cu noile alegeri locale