În 2005, președintele de atunci, Traian Băsescu, spunea că Marea Neagră este un “lac rusesc” și cerea internaționalizarea securității din această regiune.
După mai bine de două decenii, situația în Marea Neagră, în special în România și Bulgaria, a devenit critică. Atacurile rusești cu drone asupra navelor comerciale au dus ca doar în prima jumătate a lunii octombrie, cel puțin șapte nave să fie atacate cu drone în vestul Mării Negre, în apropierea României și Bulgariei.
Reuters a raportat cel puțin 23 de marinari morți sau dispăruți în atacurile asupra primelor nave, la 15 octombrie.
Aceste grave atacuri pun în pericol securitatea în regiune și au dus la un apel ferm din partea României și Bulgariei pentru ca NATO să întărească apărarea pe Flancul Estic.
Cu ce apără România Marea Neagră
Apărarea României la Marea Neagră este asigurată în prezent de Forțele Navale Române, sprijinite de Forțele Aeriene și de aliții NATO. Pe fondul contextului tensionat din regiune.
1. Componenta Navală (flota și noile achiziții)
Noua Corvetă „Contraamiral August Roman”: Intrată în dotare în vara anului 2026 (achiziționată din Turcia, clasa Hisar), este în prezent cea mai modernă navă a Marinei. Pe aceasta se instalează acum primele sisteme de rachete antinavă de ultimă generație NSM (Naval Strike Missile) sosite în țară.
Fregatele Tip 22: Fregatele „Regele Ferdinand” și „Regina Maria” (achiziționate din Marea Britanie și modernizate), alături de fregata „Mărășești”, reprezintă nucleul de suprafață al flotei. Fregatele Tip 22 urmează și ele să fie echipate cu sisteme de rachete NSM.
Nave Purtătoare de Rachete (NPR): Nave de concepție mai veche (clasa Tarantul / Proiect 1241), dar aflate în proces de remotorizare și modernizare a sistemelor de armament, urmând să integreze tot rachete NSM.
Capabilități de deminare: Lupta împotriva minelor marine este o prioritate critică. România folosește vânătorul de mine „Sublocotenent Ion Ghiculescu” (clasa Sandown, cumpărat recent din Marea Britanie) și puitorul de mine „Viceamiral Constantin Bălescu”. Acestea acționează alături de Bulgaria și Turcia în cadrul grupului operativ MCM Black Sea.
Elicopterele IAR-330 Puma Naval: Asigură misiuni de cercetare submarine, supraveghere și detectare a minelor de la suprafața apei.
2. Apărarea de coastă și terestră
Bateriile de coastă NSM: România a recepționat primele lansatoare terestre și rachete Naval Strike Missile (NSM) de producție americano-norvegiană. Acestea înlocuiesc vechile sisteme sovietice Rubej și pot lovi nave inamice la distanțe de peste 180 km, asigurând interdicția accesului în apele teritoriale.
Infanteria Marină și vehicule amfibii: Paza litoralului și a Deltei Dunării este întărită cu noile transportoare amfibii de producție americană intrate recent în înzestrare.
3. Combaterea dronelor și supravegherea
Sisteme anti-drone active: În porturile militare de la Marea Neagră (cum ar fi Constanța) sunt testate și implementate sisteme anti-drone capabile să detecteze și să bruieze atât dronele aeriene, cât și pe cele navale (de suprafață).
Programul SAFE: România beneficiază de fonduri europene de apărare pentru achiziționarea rapidă a mai multor sisteme avansate de detecție și combatere a dronelor pentru a proteja inclusiv infrastructura critică (cum sunt platformele de gaze Neptun Deep).
4. Sprijinul NATO și poliția aeriană
Deoarece Marea Neagră este considerată o zonă strategică pentru Alianță, apărarea este integrată:
Poliția Aeriană Întărită: Avioane de luptă F-16, inclusiv ale aliaților, printre care F-18 și Eurofighter Typhoon, sunt dislocate periodic la Baza 86 Aeriană Borcea și la Baza 57 Mihail Kogălniceanu pentru a patrula deasupra coastelor românești.
Sisteme radar și de supraveghere: Radare terestre fixe și avioane de avertizare timpurie (AWACS) ale NATO monitorizează non-stop traficul naval și aerian din bazinul Mării Negre pentru a preveni incidentele colaterale cauzate de războiul din Ucraina.
Oficialii de la București promit o apărare mai solidă
Noul premier Luca Niculescu a transmis pe 21 octombrie, după ce a participat la preluarea mandatului de la Ministerul Apărării Naționale de către noul ministru, Ștefan Radu Oprea, că “suntem într-o perioadă tulbure în care mediul de securitate regional este extrem de tensionat, motiv pentru care am transmis un mesaj fără echivoc: prioritatea zero a României este apărarea teritoriului său și a cetățenilor săi”.
El le-a mulțumit militarilor români și piloților care veghează zi de zi, alături de aliații noștri, în zona Mării Negre, “o regiune liniștită altădată, dar care astăzi ne cere o vigilență constantă”.
De asemenea, Niculescu a transmis că împreună cu noua conducere a ministerului a convenit să fie accelerată operaționalizarea Hubului de securitate de la Marea Neagră și să fie consolidată cooperarea cu partenerii din NATO și cu Comisia Europeană pentru a transforma acest hub într-un pilon real de monitorizare și descurajare.
“Am convenit, de asemenea, să folosim integral oportunitățile oferite de programul SAFE pentru a moderniza industria și infrastructura militară, inclusiv cea cu dublă utilizare, și pentru a consolida capabilitățile de apărare ale României”, a mai transmis premierul pe Facebook.
Tot pe 21 octombrie, președintele Nicușor Dan anunța că România a solicitat un sprijin mai puternic din partea NATO pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre, prin capacități suplimentare de combatere a dronelor, supraveghere, recunoaștere și expertiză.
Declarațiile vin după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia au fost evaluate ultimele evoluții din regiune și au fost discutate măsuri concrete pentru protejarea navigației, comerțului și infrastructurii energetice.
„În urma întâlnirii mele de săptămâna trecută, de la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu prim-ministrul bulgar, Rumen Radev, Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit ieri pentru a evalua ultimele evoluții din Marea Neagră și pentru a discuta măsuri concrete de consolidare a securității și de protejare a navigației, a comerțului și a infrastructurii energetice.
România a transmis mesajul direct că așteptăm un sprijin mai puternic prin capacități suplimentare de combatere a dronelor, de supraveghere, recunoaștere și expertiză, precum și o postură NATO adaptată și consolidată în regiune.
Acestea sunt esențiale pentru protejarea vieților, a comerțului global și a infrastructurii critice, precum și pentru menținerea Mării Negre în siguranță și deschisă”, a transmis Nicușor Dan.
Pe 22 octombrie, CSAT a analizat amenințările la adresa securității României în regiunea Mării Negre, cauzate de încălcările spațiului aerian, atacurile cu drone și riscurile asupra navigației comerciale și infrastructurii critice. Printre priorități se numără consolidarea supravegherii maritime, combaterea dronelor și minelor marine, precum și protejarea porturilor și obiectivelor energetice. România va intensifica cooperarea cu NATO, UE și aliații riverani pentru a răspunde coordonat amenințărilor regionale.
Ce face Bulgaria
Bulgaria și-a intensificat apărarea la Marea Neagră prin achiziția de sisteme moderne de rachete de coastă și prin solicitarea de sprijin aerian și antidronă suplimentar de la NATO. De asemenea, Sofia colaborează strâns cu România și Turcia în cadrul grupului trilateral de deminare. Pe plan diplomatic, autoritățile bulgare au inițiat consultări regionale de urgență și iau în calcul activarea Articolului 4 din tratatul NATO.
Parlamentul European cere măsuri
Pe 22 octombrie, în urma ultimelor atacuri soldate cu victime împotriva unor nave comerciale civile, Parlamentul European a solicitat UE să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră.
Eurodeputații afirmă că UE și statele sale membre ar trebui să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale a UE în Marea Neagră, subliniind că libertatea de navigație și securitatea maritimă fac parte din securizarea flancului estic al NATO, a regiunii Mării Negre și a Deltei Dunării. Deputații solicită NATO să ia în considerare o inițiativă privind Marea Neagră, pe baza discuțiilor existente privind posibilitatea unei „santinele la Marea Neagră”, și subliniază importanța unei cooperări regionale mai strânse între Bulgaria, România și Turcia.
Textul invită, de asemenea, țările UE, în cooperare cu NATO, să sprijine Bulgaria și România în detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care amenință transportul maritim în Marea Neagră, dar și UE să operaționalizeze rapid inițiativa UE privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră, care urmărește să contribuie la consolidarea siguranței și securității maritime și la protejarea infrastructurii maritime critice și a mediului marin. Deputații solicită ca fondurile UE necheltuite în așa-numitul instrument SAFE să fie utilizate pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față acestor provocări, subliniind în același timp că viitorul buget pe termen lung al UE trebuie să răspundă unei game largi de nevoi în materie de securitate și apărare, inclusiv în regiunea Mării Negre.
În plus, deputații doresc ca UE și statele sale membre să consolideze protecția și reziliența proiectelor submarine în curs de desfășurare în domeniul telecomunicațiilor, al transportului de energie electrică și al cablurilor de date prin consolidarea supravegherii maritime, a cooperării regionale și a mecanismelor de răspuns rapid.