Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins marți inițiativa legislativă a parlamentarilor USR privind extinderea, cu o dată și jumătate, a termenului prescripției speciale.
Susținând inițiativa în plenul Senatului, deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că propunerea este una echilibrată: extinderea termenului la o dată și jumătate peste cel general nu o măsură abuzivă, ci o adaptare la realitatea dosarelor mari de corupție și criminalitate economică, unde complexitatea probatoriului și durata procedurilor depășesc adesea termenele actuale.
„Este clar pentru toți românii că statul eșuează în a-i pedepsi pe infractori, pe corupți. Sistemul judiciar, din păcate, nu reușește să ducă la capăt anchetele și judecățile astfel încât să se încadreze în actualul termen de prescripție. Singura ieșire din acest impas este majorarea termenului de prescripție specială astfel încât de-alde Vanghelie, Vâlcov, Nelu Iordache, Bogdan Olteanu să nu mai scape de răspunderea penală. Statul român trebuie să îi protejeze pe cetățenii corecți nu pe cei certați cu legea care comit infracțiuni”, a declarat deputatul Alex Dimitriu, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților.
La rândul ei, senatoarea USR Simona Spătaru, vicepreședinta Comisiei juridice din Senat, a remarcat că, din păcate, suntem într-un cadru în care timpul joacă prea des în defavoarea aflării adevărului și că sistemul de justiție are nevoie de instrumente adaptate realității, nu de limite care, în practică, pot împiedica finalizarea unor cauze importante.
„Prin extinderea termenului de prescripție specială, proiectul oferă sistemului judiciar timpul necesar pentru soluționarea cauzelor complexe, precum cele de corupție cu prejudicii considerabile și moduri de operare sofisticate, reducând astfel riscul ca mii de dosare penale să fie închise anual prin prescripție. Astfel, proiectul va restabili încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a sancționa fapte grave și de a proteja buna administrare a treburilor publice”, a spus senatoarea Simona Spătaru.
De subliniat că modificarea legislativă, având natura juridică de drept penal substanțial, ar fi produs efecte doar pentru viitor sau în măsura în care ar fi fost mai favorabilă, conform principiului mitior lex și nu ar fi avut efecte retroactiv.