Conform unui sondaj Informat.ro – INSCOP, realizat în perioada 11-14 mai, majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan în cazul organizării unui referendum pe această temă.
Dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea președintelui, 44% dintre români declară că ar vota pentru demiterea lui Nicușor Dan, în timp ce 50,7% ar vota împotriva demiterii. 5,4% nu știu sau nu răspund.Dacă îi excludem pe cei 5,4% dintre respondenți care nu știu sau nu răspund la această întrebare, rezultă că 53,1% dintre români ar vota împotriva demiterii președintelui, în timp ce 46,9% ar vota pentru demitere în cazul organizării unui referendum.Ar vota pentru demiterea președintelui Nicușor Dan într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții AUR (77%), persoanele cu educație primară (63%), locuitorii din mediul rural (55%), utilizatorii Tiktok (59%).Ar vota împotriva demiterii președintelui, într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL (86%), USR (86%) și PSD (59%), persoanele peste 60 de ani (59%), cei cu educație superioară (73%), locuitorii din București (68%) și din urbanul mare (61%).
”Demiterea președintelui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu are susținere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situație ipotetică. Proximitatea față de momentul electoral din 2025 și riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor, în contextul electoral tensionat din 2024-2025, alimentează ostilitatea publicului față de un referendum de demitere a președintelui, care nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social. Altfel spus, în pofida polarizărilor politice contextuale, perspectiva unui moment de ruptură de o asemenea amploare strânge rândurile și determină revenirea populației la granițele bazinelor electorale configurate în turul doi al alegerilor prezidențiale”, spune Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Background
Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.