Preferințele electorale ale românilor nu doar diferă între generații, ci descriu astăzi două lumi politice aproape paralele, arată cel mai recent Barometru Informat.ro – Inscop Research.
Rezultatele relevă o imagine în care criteriile de vot, neîncrederea, aspirațiile și așteptările diferă radical în funcție de vârstă, conturând ceea ce sociologul Remus Ștefureac numește „două continente politice distincte”.
În rândul tinerilor de 18-29 de ani, domină preferința pentru partide anti-sistem, cu AUR în poziție de lider, urmat de formațiuni noi precum SENS, dar și de USR, încă perceput drept alternativă față de partidele tradiționale. Practic, două treimi dintre tineri aleg opțiuni politice care exprimă ruptura față de modelul politic post-1989. Fenomenul devine cu atât mai spectaculos cu cât, în acest segment, SENS – un partid neparlamentar – se plasează pe locul al doilea, în timp ce pentru alegătorii cu vârste de peste 60 de ani el nu există aproape deloc în intenția de vot.
Aceeași orientare către schimbare, însă deja mai maturizată ideologic, se regăsește și în rândul adulților între 30 și 44 de ani, unde AUR înregistrează o susținere chiar mai ridicată decât în rândul tinerilor. Potrivit lui Ștefureac, nu mai este vorba doar despre revolta conjuncturală, ci despre conturarea unei critici sistemice articulate la adresa arhitecturii politice și economice care a dominat România ultimelor trei decenii. Aici se formează un electorat cu identitate politică stabilizată, care îmbină revendicările socio-economice cu elemente de naționalism și cu o profundă neîncredere în instituții și în liderii politici consacrați.
În segmentul 45–59 de ani, raportul dintre opțiunile politice se echilibrează, însă tensiunea dintre orientarea tradițională și cea contestatară rămâne prezentă. Este „punctul de intersecție” dintre două culturi politice, una încă formată în logica tranziției anilor ’90, cealaltă alimentată de experiențele socio-economice ale ultimilor 15 ani.
Schimbarea de perspectivă se estompează însă după pragul de 60 de ani, acolo unde preferințele se reorientează vizibil către PSD și opțiunile percepute drept stabile. Seniorii privesc politica drept un garant al protecției sociale și al continuității, valori formate în contexte istorice și instituționale foarte diferite față de generațiile tinere. De aceea, în această categorie, partidele noi aproape dispar, iar radicalitatea politică devine o excepție, nu o regulă.
„Polarizarea dintre generații nu este doar statistică, ci și valorică. Seniorii privilegiază stabilitatea și protecția, în timp ce tinerii caută schimbarea abruptă. Această distanță sugerează o transformare profundă în felul în care se formează convingerile politice în România”, subliniază Remus Ștefureac, directorul Inscop Research.
Dincolo de diferențele de vot, sondajul dezvăluie o realitate politică cu implicații majore: partidele tradiționale își pierd treptat puterea de reprezentare în rândul tinerilor și adulților activi, ceea ce indică o criză severă a încrederii în elita politică formată în ultimele două decenii. În locul lor, câștigă teren mesaje contestatare, voci noi, proiecte politice încă în formare, dar puternic încărcate de energie socială.
Astfel, scena politică nu mai este împărțită doar între stânga și dreapta sau între pro-european și naționalist, ci între două generații cu priorități, experiențe și așteptări radical diferite. Într-o parte, apelul la memorie și securitate, iar în cealaltă, dorința de ruptură și reinventare.